luni, 11 mai 2009

Mi-e dor!

Vreau sa ajung acolo si sa nu fac nimic... teoretic vorbind caci practic lucrurile stau altfel. Cand spun ca nu as face nimic ma refer la faptul ca nu as face nimic din ce fac in Bucuresti.
As sta si as citi in balcon, as dormi intr-o liniste deplina, m-as plimba cu bicicleta, as umbla desculta... O da, as umbla desculta. Primul lucru pe care il fac atunci cand ajung acolo si e cald afara e sa ma descalt. Veri la rand nu am avut nevoie de papuci si am calcat si in spini am alergat pe scruntar, m-am plimbat prin iarba plina de roua, pe pamantul incins din gradina, m-a intepat o albina intr-un deget, am calcat pe o viespe...
Acolo e liniste si e frumos, e verdeata, e aer curat, e cerul albastru presarat de nori albi, acolo e linistea mea sufleteasca si taramul meu de basm.
Si ca in orice taram de basm exista si un balaur.