Intr-o vacanta am auzit-o pe bunica strigand dupa o pasare, vroia sa o alunge. Era o cucuvea, canta pe undeva printr-un pom. De atunci incolo fiecare vacanta mi-a fost marcata de macabra pasare prevestitoare de moarte. De fiecare data bunica iesea din casa si o alunga, chiar si in toiul noptii. Noi avand livada in fata casei si cires inalt in spate, cucuvelele se aciuau pe acolo in mod constant. Bunica avea ceva si cu bufnitele. A iesit intr-o noapte sa alunge o bufnita din ciresul din spate aruncand cu pietre si strigand. A fost atunci ajutata si de cainele alb.
Marcata de povestile bunicii si superstitia ei, mult timp am alungat si eu pasarea si am strigat dupa ea pana intr-o vara cand...
Casa de alaturi a ramas nelocuita. In horn si-a facut cuib o pereche de cucuvele. Toata primavara au cantat pe acolo intr-o veselie, in timpul verii le auzeam puii in fiecare seara, cereau mancare iar dimineata la rasarit mai cantau un pic. Rar cantau in timpul zilei si eu credeam ca stau ascunse la intuneric in horn. Dar nu, stateau intr-un par. Asa ca intr-o zi am inceput sa ma apropii de ele. Am ajuns sa stau langa copac si sa ma uit la ele, iar ele se uitau inapoi la mine mirate si intinzand gaturile. Erau tare dragute. Aveau un penaj foarte frumos, cafeniu. Asa cand le vezi stand ti se par micute, cand isi deschid aripile deja iti dai seama ca sunt totusi pasari maricele. Uneori stateam minute in sir si ma uitam la ele. Intr-o zi chiar am vazut una coborand pe drum (au un mers tare caraghios). Noaptea fugareau randunelele care se adaposteau pe firul de telefon care trecea pe la noi prin livada. La un moment dat devenise obisnuinta sa le aud noaptea si chiar mi se parea ciudat sa treaca o noapte fara cantecul lor "cucuveau, cucuveau!". Si din spaima fara motiv care ma apuca atunci cand le auzeam s-a nascut o curiozitate si o admiratie pentru aceste pasari. Si pentru bufnite de asemenea cu toate ca la tara am vazut bufnite cred ca de doua ori.
Frumoase pasari, foarte frumoase. Cautau si ele o casa si se aciuau prin sat. Acum nu mai stiu daca mai sunt pe acolo dar casa in care stateau e pe jumatate daramata.
Pic by Doru Panaitescu
2 comentarii:
Va salut si doresc sa va spun ca am salvat o cucuvea de la moarte cand a cazut din cuib dupa cateva zile ce a iesit din ou si o mancau furnicile. Am crescut-o cu inimi si pipote de pui taiate marunt care si acum îi sunt preferatele. Acum are cinci luni si ne intalnim doar la micul dejun si la cina, in rest pleaca in padure si cateodata in mansarda blocului in care locuim. Am o mare satisfactie cand o vad ca se intoarce in bucatarie si striga dupa mancare. Buhy este foarte rasfatat si dupa mancare se joaca la noi in dormitor si plange sa-i facem masaj facial in timp ce adoarme cu noi cateva minute. Este cea mai inteligenta si iubitoare pasare pe care am vazut-o vreodata. Toti prietenii o adora, inclusiv cei de pe facebook.
Va multumesc mult pentru povestea dvs, ati facut un gest minunat salvand aceasta pasare. Aveti tot respectul meu!
Trimiteți un comentariu